KDADALAK: Timor-Leste nia ekolojia hahú hetan ameasa, degradasaun floresta, rai halai, bee sae no iha fatin balun bee matan sira hahú maran, tanba atividade umanu ne’ebé la fó importansia ba ekolojia. Responde ba situasaun hirak ne’e, organizasaun Kdadalak Sulimutuk Institute (KSI) servisu hamutuk ho parseiru Oxfam Timor Leste fó apoiu material ba grupu komunidade Nadak Haburas hodi estabelese sentru viveirus komunitaria iha Suku Ogues, Postu Administrativu Maucatar, Munisipiu Covalima.
Material ne’ebé KSI apoiu ba grupu Nadak Haburas maka hanesan, Polypipe ho medida ¾ rol 1, Paranet rol 1, Karosa unidade 1, Gembor unidade 5, Ensada unidade 2, Kanuru sura rai (skop) unidade 2, Mangera (selang) ho medida ¾ rol 1, Rede pinera rai henek no Poly back falun 5.
Aliende fó apoiu material, KSI hamutuk ho Uniaun Agrikultór Covalima (UNARCO) sei esforsu hodi apoiu fini ai-oan ba membru grupu Nadak Haburas. Fini ai-oan ne’e iha tipu rua maka hanesan, fini ai-oan ne’ebé iha valor ekonomia no fini ai-oan ne’ebé bele proteje rai no bee matan sira.
Xefi ekipa KSI, Pedro Brito Fernandes iha ninia intervensaun hateten, objetivu husi atividade ida ne’e, atu realiza planu asaun suku hodi estabelese sentru viveirus komunitaria iha nivel suku, nune’e bele prepara aihoris ba programa reflorestasaun. Aliende ne’e, bele produs aihoris hodi utiliza ba protesaun rai no bee matan sira, inklui rekopera ekolojia ne’ebé durante ne’e hetan estragus husi ema nia atetudi.
Hafoin entrega material ba grupu Nadak Haburas, ekipa servisu KSI kontinua halo diskusaun ho membru grupu sira, nune’e bele fahe ideas ne’ebé ligadu ho preosesu hari sentru viveirus komunitaria.Isu ne’ebé diskute iha momentu ne’e maka hanesan, membru sira prefere produs fini ai-oan ne’ebé iha valor ekonomia, duke fini ai-oan ne’ebé laiha valor ekonomia, tanba sira sente ida ne’e laiha benefisiu ba sira.
Nune’e mós, membru sira preokupa kona-ba oinsá maka bele asesu ba fini aihoris no oinsá maka bele hetan asistensia tekniku kona-ba prosesu produs viveirus. inklui membru balun hakarak hala’o atividade ortikultura.
Entertantu Xefi Grupu Nadak Haburas, Lino Monis hateten, sente orgullu ho programa kriasaun sentru viveirus komunitariu ne’ebé KSI implementa, tanba ne’e presiza halo akompañamentu masímu ba membru sira iha prosesu produs viveirus.
Nia haktuir, atividade ne’ebé hala’o maka konstrui ona sentru viveirus ho medida, naruk metru 10 no luan metru 8. Nune’e mós, membru sira konsege halibur ona rai metan, karau ten no hare kulit ne’ebé sei uza hodi produs viveirus.
Iha inísiu membru grupu Nadak Haburas hamutuk ema na’in 30, maibé ativa iha servisu hari sentru viveirus komunitariu ema na’in 14, ne’ebé kompostu husi mane 6 no feto 8.