Notisia

Kongresu V UNAER: Husi Luta ba Rai, Harii Dalan ba Produsaun no Soberania Ai-han

Kongresu V UNAER: Husi Luta ba Rai, Harii Dalan ba Produsaun no Soberania Ai-han

Liu husi tinan rua-nulu resin luta ba reforma agrária, Uniaun Agrikultór Ermera (UNAER) tama ba etapa foun. Kongresu V la’ós de’it hili lideransa ba períodu 2026–2029, maibé sai momentu atu haree fila fali organizasaun nia abut, rezultadu luta ba rai no oinsá rai ne’ebé hetan bele sai fonte produsaun, rendimentu no moris di’ak ba família agrikultór sira.

KDADALAK — Iha loron 5–6 Agostu 2026, agrikultór sira husi fatin oioin iha Munisípiu Ermera hamutuk iha Kongresu V Uniaun Agrikultór Ermera (UNAER). Sira mai husi komite baze 14, lori esperiénsia husi komunidade, problema ne’ebé sira hasoru no esperansa ba futuru agrikultura.

Ho tema “Kamponeza Unidu iha Ideias, Asaun no Transformasaun”, kongresu ne’e sai espasu atu haree fila fali dalan ne’ebé UNAER liu ona no define ne’ebé mak organizasaun ne’e hakarak ba tinan sira tuir mai.

Maibé, istória Kongresu V la hahú iha sala kongresu.

Ninia abut hahú iha rai.

Rai ne’ebé durante tempu naruk sai sentru ba luta agrikultór no kamponeza sira iha Ermera; rai ne’ebé fó moris, maibé iha tempu hanesan mos sai fonte ba desigualdade no konflitu kona-ba asesu no kontrolu.

Husi rai ne’ebé luta ba, ba rai ne’ebé produz

Ba UNAER, reforma agrária la remata bainhira agrikultór hetan asesu ba rai. Pergunta importante liu mak: hafoin hetan rai, saida mak halo ho rai ne’e?

Husi ne’e mak luta ba reforma agrária hahú muda ba luta atu halo rai sai produtivu.

Komunidade no to’os na’in sira ne’ebé organiza an iha UNAER la’ós de’it buka asesu ba rai, maibé mos promove jestaun no utilizasaun rai ho maneira produtiva no sustentável, atu bele hasa’e produsaun, rendimentu no qualidade moris família agrikultór sira.

Ho prinsipiu katak reforma agrária tenke lori mudansa konkretu ba povu nia moris, UNAER promove utilizasaun rai ba produsaun ai-han, reabilitasaun plantasaun kafe ne’ebé abandonadu no dezenvolvimentu sistema agrikultura ne’ebé bele sustenta ekonomia rural.

Abordajen ida ne’e lori reforma agrária liu husi ideia kona-ba “asesu ba rai” ba konseitu ida ne’ebé luan liu: rai tenke sai meiu produsaun no fonte moris dignu ba komunidade.

Iha terenu, área balu ne’ebé uluk abandonadu ka menus produtivu agora komunidade no agrikultór sira utiliza fali ba to’os ai-han, plantasaun kafe no sistema agrikultura diversifikada. Mudansa hirak ne’e kontribui la’ós de’it ba rendimentu família, maibé mos ba soberania ai-han komunidade sira.

Luta ne’ebé hahú husi istória naruk

UNAER nia istória liga metin ho istória rai iha Ermera. Organizasaun ne’e hahú iha 2002, iha momentu Timor-Leste restaura independénsia no komunidade rural sira hahú organiza an atu ko’alia kona-ba justisa sosial no direitu ba rai.

Durante kolonializmu Portugés no okupasaun Indonézia, parte boot husi rai no plantasaun kafe iha Ermera kontrola husi kolonialista no osan-na’in sira. Iha kondisaun ida-ne’e, komunidade lokal no agrikultór barak servisu nu’udar traballadór iha rai ne’ebé, ba sira, sai fonte prinsipál ba moris família.

Hafoin restaurasaun independénsia, agrikultór no komunidade sira hahú organiza an atu reklama asesu ba rai no plantasaun hirak ne’ebé durante tempu naruk kontrola husi parte seluk.

Husi mobilizasaun ne’e mosu luta pasífika ba reforma agrária, no iha prosesu ida-ne’e mak UNAER harii nu’udar organizasaun ne’ebé reprezenta interese no aspirasaun agrikultór sira iha Ermera.

Durante liu tinan rua-nulu, UNAER kontinua halo advokasia ba reforma agrária, direitu to’os na’in, soberania ai-han, agroekolojia no dezenvolvimentu rural sustentável.

Organizasaun ne’e mos sai espasu ba agrikultór sira atu hasoru malu, troka esperiénsia, aprende hamutuk no hametin solidariedade bainhira hasoru problema iha komunidade.

Tanba ba movimentu agrikultór, forsa ida la mai de’it husi númeru ema, maibé husi capacidade atu organiza problema individual sai luta koletiva.

“La iha dezenvolvimentu rural ne’ebé sustentável, se la iha organizasaun to’os na’in sira ne’ebé forte no unidu.”

Bainhira problema agrikultór sai lian koletiva

Iha kontestu Timor-Leste, organizasaun movimentu to’os na’in iha papél importante atu transforma preokupasaun komunidade sai lian koletiva.

Agrikultór ida mesak bele hasoru dificuldade atu ko’alia kona-ba asesu limitadu ba rai, bee, merkadu, teknolójia ka apoiu públiku. Maibé bainhira agrikultór sira organiza an, problema hirak ne’e bele sai ajenda komún ne’ebé bele lori ba diálogu ho governu, instituisaun públika no parseiru dezenvolvimentu.

Husi organizasaun mos bele moris forsa polítika no sosial ida atu halo advokasia no influensia polítika públika, nune’e programa dezenvolvimentu bele responde di’ak liu ba realidade komunidade rural.

Tanba ne’e, movimentu to’os na’in la’ós de’it instrumentu atu defende direitu. Nia mos sai espasu atu dezenvolve kapasidade membru, promove solidariedade, hametin partisipasaun no garante katak agrikultór sira la’ós de’it sai produtór ai-han, maibé mos sai ator ativu iha prosesu dezenvolvimentu nasaun.

Kongresu V: haree ba kotuk, determina dalan ba oin

Iha kontestu istóriku ida-ne’e mak UNAER realiza ninia Kongresu V. Durante loron rua, reprezentante husi komite baze 14 hamutuk ho estrutura ezekutiva avalia servisu no programa ne’ebé implementa ona, identifica dezafiu no oportunidade, no diskute prioridade organizasaun ba períodu tuir mai.

Reflesaun sira foka ba papél UNAER iha defesa direitu agrikultór, reforma agrária, soberania ai-han no dezenvolvimentu rural sustentável.

Diskusaun mos haree ba dezafiu organizasaun rasik: oinsá hametin membru iha baze, hasa’e kapasidade organizasaun no responde ba mudansa no problema ne’ebé komunidade rural enfrenta atualmente.

Kongresu ne’e reafirma UNAER nia kompromisu atu kontinua luta ba justisa sosial no ekonomika, no defende asesu ba rai, bee no rekursu naturál sira hanesan patrimóniu importante ba moris agrikultór.

Prezensa iha Kongresu V la limita de’it ba membru UNAER. Agrikultór no komunidade, sosiedade sivil, akademiku, autoridade Munisípiu Ermera, lideransa komunitária Suku Fatuqueru no reprezentante movimentu agrikultór husi munisípiu seluk mos partisipa.

Entre sira mak reprezentante husi Uniaun Agrikultór Munisípiu Manufahi, Uniaun Agrikultór Munisípiu Bobonaro, Uniaun Agrikultór Munisípiu Viqueque, Uniaun Agrikultór Covalima, Movimentu Popular Reforma Agrária Liquiça no movimentu sira seluk ne’ebé kontinua envolve iha luta agrária no dezenvolvimentu rural iha Timor-Leste.

Prezensa hirak ne’e hatudu katak buat ne’ebé diskute iha Ermera la’ós de’it problema Ermera nian. Asesu ba rai, produsaun, soberania ai-han no dignidade agrikultór sai kestaun ne’ebé liga komunidade rural iha nasaun tomak.

Carlos Sarmento hetan konfiansa atu kontinua lidera

Momentu importante seluk iha Kongresu V mak eleisaun lideransa UNAER ba períodu 2026–2029.

Delegadu no kongresista sira hala’o prosesu eleisaun direta, ho pakote kandidatura rua.

Pakote primeiru kompostu husi Carlos Sarmento nu’udar Prezidente, Aleixo de Jesus nu’udar Vise Prezidente no Loronçe Pereira nu’udar Sekretáriu-Jerál.

Pakote segundu mos lidera husi Carlos Sarmento nu’udar Prezidente, ho Alberto Martins Guterres nu’udar Vise Prezidente no Bento Salsinha nu’udar Sekretáriu-Jerál.

Iha kontajen final, pakote segundu hetan votu 43, enkuantu pakote primeiru hetan 24. Rezultadu ne’e fó mandatu ba Carlos Sarmento atu kontinua nu’udar Prezidente UNAER ba períodu 2026–2029, hamutuk ho Alberto Martins Guterres no Bento Salsinha.

Hafoin eleisaun, Carlos agradese konfiansa ne’ebé delegadu no kongresista sira fó no promete katak lideransa foun sei kontinua servisu hamutuk ho estrutura baze, agrikultór no parseiru sira.

“Ami sei la mesak, maibé sura ho membru baze sira, agrikultór sira, organizasaun parseiru hotu no movimentu sira atu servisu hamutuk hodi lori dezenvolvimentu no moris prosperu ba povu no rai ida ne’e,” dehan Carlos Sarmento.

Ba nia, mandatu foun tenke sai oportunidade atu hametin unidade UNAER, hasa’e kapasidade agrikultór no kontinua luta ba direitu no interese to’os na’in sira.

Rai, produsaun no futuru

Liu husi Kongresu V, UNAER tama ba períodu foun, maibé pergunta ne’ebé lori organizasaun ne’e desde hahú nafatin relevante: oinsá rai bele fó moris dignu ba ema ne’ebé servisu no produz iha nia leten?

Ba UNAER, resposta la para iha reforma agrária de’it.

Rai ne’ebé hetan tenke jere. Rai ne’ebé jere tenke produz. Produsaun tenke sustenta família. No dezenvolvimentu agrikultura tenke hametin komunidade nia soberania ai-han no proteje rekursu naturál ba jerasaun tuir mai.

Husi luta ba asesu ba rai iha 2002 to’o Kongresu V iha 2026, UNAER nia dalan hatudu katak reforma agrária bele sai pontu hahú ba mudansa ne’ebé boot liu.

Agora, ho lideransa ne’ebé hetan mandatu foun no membru baze ne’ebé reafirma unidade, dezafiu ba UNAER mak transforma lema “Kamponeza Unidu iha Ideias, Asaun no Transformasaun” sai realidade iha to’os, plantasaun no uma-kain agrikultór sira.

Tanba ikusmai, luta ba rai la’ós de’it kona-ba sé mak iha direitu atu uza rai.

Luta ne’e mos kona-ba oinsá rai ne’e bele produz, fó moris no harii futuru ba komunidade rural no Timor-Leste. (**)

Related Articles