Notisia

Amilia da Silva, joven feto agrikultór iha Liquiça, kaer ai-horis ortikultura ne’ebé nia produz iha to’os komunidade.

Kuda Mudansa Husi Rai: Istória Joven Feto Agrikultór Ne’ebé Lidera Agroekolojia iha Liquiça

Liquiça, Timor-Leste – Kada dadeer, molok loron sae aas iha foho sira aldeia Vatugili, suku Maubaralisa, Amilia da Silva lao ba to’os ortikultura ki’ik ida ne’ebé iha liña ai-horis oin-oin ne’ebé kuda ho cuidadu.

Ba Amilia, agrikultura la’ós de’it atividade loron-loron. Agrikultura mak dalan ida atu sustenta família, hametin komunidade no kuida rai ba jerasaun sira iha futuru.

Amilia, ho idade 32 tinan, moris iha família agrikultór ida iha munisípiu Liquiça. Hanesan família rural barak iha Timor-Leste, agrikultura mak fonte prinsipal ba moris família nian. Iha rai laran tomak, estimativa hatudu katak cerca 80% populasaun depende ba agrikultura atu garante aihan no rendimentu família. Maski nune’e, joven barak agora hili atu la tama iha setor ida ne’e tanba buka oportunidade servisu seluk.

Maibé Amilia hili dalan ida diferente.

Depois remata eskola sekundária, nia la bele kontinua estudu ba universidade tanba limitasaun ekonomia família. Nune’e nia deside kontinua hela iha komunidade no servisu hamutuk ho família iha to’os, kuda batar no ai-han seluk.

“Ha’u aprende agrikultura husi inan-aman no husi servisu loron-loron iha to’os,” hatete Amilia. “Rai mak sustenta ami nia moris.”

Oportunidade Foun Atu Aprende

Iha tinan 2024, Amilia nia moris hahú muda bainhira nia ho kolega joven agrikultór na’in haat seluk husi Liquiça hetan oportunidade husi Movimentu Popular Reforma Agraria Liquiça (MPRAL) atu partisipa iha Eskola Popular Agroekolojia Betano (EPAB).

Programa aprendizajen ida ne’e dura fulan neen no fó treinamentu kona-ba agrikultura agroekolojia, organizasaun komunidade, soberania aihan no prátika agrikultura sustentável.

Ba Amilia, esperiénsia ida ne’e ajuda nia haree agrikultura ho perspetiva foun.

“Materia ne’ebé ami aprende iha aula no pratika iha kampu loke hanoin foun ba ha’u,” nia hatete. “Bainhira ha’u fila ba komunidade, ha’u hakarak partilha konhesimentu sira ne’e ho ema seluk.”

Hari’i Grupu Ortikultura Komunidade

Depois remata programa aprendizajen, Amilia hahú organiza komunidade atu forma grupu ortikultura ida. Agora dadaun nia lidera grupu ho naran Kefesing, ne’ebé iha membru ema na’in 8 — kompostu husi feto 7 no mane 1.

Hamutuk sira halo produsaun hortikultura iha rai komunidade ho medida 70 x 70 metru kuadradu. Iha ne’ebá sira kuda ai-horis oin-oin hanesan modo metan, kanko, tomate, brokoli, alfase, brinjela no ai-manas.

Maski rai produsaun ne’e la bo’ot no iha inísiu sira hasoru dezafiu barak — liu-liu falta bee ba produsaun — maibé ho servisu hamutuk sira konsege aumenta produsaun.

“Ami koleta produtu no lori ba fa’an iha merkadu lokal. Balu komunidade mos mai sosa direta iha sentru produsaun,” hatete Amilia.

Husi atividade ida ne’e, grupu Kefesing hahú hetan rendimentu no hametin economia família sira.

Agora grupu ne’e iha ona osan kas hamutuk $109, ne’ebé mai husi vendasaun produtu no kontribuisaun semanal membru sira.

Kada membru kontribui entre $1 to’o $2.50 kada semana, no iha mos kontribuisaun sosial $0.25 atu sosa fini, material hortikultura no hahan bainhira halo enkontru grupu.

“Atividade ida ne’e ajuda tebes ami atu aumenta rendimentu família,” hatete membru ida husi grupu Kefesing. “Ami bele ajuda oan sira ba eskola no hadia ami nia moris.”

Apoiu Hodi Hametin Inisiativa Komunidade

Inisiativa komunidade ida ne’e hetan apoiu husi Kdadalak Sulimutuk Institute (KSI) liu husi programa TAPSA.

KSI fornese material importante ba grupu, inklui tanki bee 1100 litru, mangeira bee, enxada, gembor, fini hortikultura oin-oin no porfurasaun bee iha sentru produsaun.

Apoiu ida ne’e ajuda grupu atu hasa’e produtividade, hamenus difikuldade servisu no garante asesu ba aihan fresku ba komunidade.

Vise Diretur KSI, David Nunes, hatete katak inisiativa hanesan ida ne’e hatudu poténsia organizasaun komunidade.

“Bainhira komunidade organiza an no servisu hamutuk, sira bele kria solusaun sustentável ba sira nia moris,” nia hatete.

Lideransa Joven ba Agroekolojia no Reforma Agraria

Aleinde servisu agrikultura, Amilia mos ativu iha movimentu sosial reforma agraria.

Nia partisipa regularmente iha atividade Movimentu Popular Reforma Agraria Liquiça (MPRAL) no enkontru Komite Nasional Reforma Agraria (KNRA) iha Dili.

Nia mos reprezenta grupu Kefesing iha Festival Agroekolojia TAPSA iha Dili no agora dadaun sai hanesan vise koordenador komisaun organizadora ba preparasaun segundu kongresu MPRAL.

Hamutuk ho ekipa organizador sira, Amilia tun ba komunidade sira atu hasoru to’os na’in no hametin organizasaun reforma agraria iha nivel baze.

Kuda Esperansa ba Futuru

Istória Amilia hatudu poténsia agroekolojia no organizasaun komunidade atu kria oportunidade foun ba joven sira iha Timor-Leste.

Iha nasaun ida ne’ebé agrikultura mak base ba moris populasaun, empodera joven agrikultór — liu-liu feto sira — bele ajuda hametin soberania aihan, aumenta rendimentu família no kria komunidade rural ne’ebé resiliente.

Ba Amilia, mudansa ne’e hahú husi rai.

“Bainhira ami servisu hamutuk no kuida rai di’ak, ami bele hadia ami nia moris,” nia hatete.

Iha to’os ki’ik ida iha Liquiça, mudansa ida ne’e agora dadaun hahú moris.

Related Articles