Disputa rai iha Timor Leste laos buat foun, disputa ne’e akontese nudar konsekuensia husi hahalok kolonializmu Portugal no rejimi invazor Indonesia nia prezenca iha Timor Leste, ikus mai Estadu Timor Leste hakarak ka lakohi tenki assume responsabilidade. Loron ba loron disputa rai no hela fatin (uma) entre komunidade ho komunidade, komunidade ho emprezariu, komunidade ho Estadu aumenta inklui despezu administrativu ou eviksaun akontese iha Kapital Dili no municipio sira. Fenomena ida ne’e akontese tamba seidauk iha lei atu regula konaba titularidade soin imoveis, maske ita iha ona lei no 1/2003 no kodigu sivil maibe nafatin seidauk suficiente atu rejolve problema titlu soin imoveis.
Pakote lei tolu(3) rejimi titularidade soin imoveis, expropriasaun por utilidade publiku no lei baze ordenamentu do territoriu, agora da-daun iha Parlamentu Nasional Komisaun A nia liman hodi halo diskusaun iha espesialidade, lei tolu ne’e importante ba rai ida no atu rejolve problema ne’ebe komunidade infrenta maibe na realidade diskusaun iha komisaun A Parlamentu Nasional nota katak Stgnadu ho rajaun Deputadu sira okupadu, diskusaun iha espesialidade ba lei ne’e hahu iha fulan junhu to’o julhu 2016 komisaun A foin maka aprova artigu 1 to’o artigu 10 serake lei tolu(3) ne’e hamutuk iha artigu 185. Iha 15 julhu 2016 Deputadu sira tenki resesu to’o 15 setembro 2016, neduni resesu ne’e fo implikasaun ba diskusaun lei refere. Depois periodo resesu la garantia komisaun A atu kontinua diskusaun tamba iha lei seluk mos ejije Deputadu sira nia konsentrasaun atu diskute no halo aprovasaun. Tama ba fulan outubro 2016 Deputadu sira laiha ona tempu tamba Deputadu sira tenki konsentra ba diskusaun orsamentu estadu ba tinan 2017, ida ne’e sai rajaun forte ba Deputadu sira, neduni laiha sertea atu finaliza lei tolu(3) ne’e iha tinan 2016.
Nudar sosiedade sivil espera Deputadu sira bele tau prioridade hodi finaliza lei tolu(3) ne’e iha tinan ikus 2017, maibe ami sei duvida ho seriedade no vontade Deputadu sira nian atu finaliza iha tinan 2017, tamba tinan 2017 ita tenki atrabesa eleisaun presidensial no eleisaun parlamentar, signifika Deputadu sira nudar ema politikus, sira sei fo tempu barak liu ba aktividade Partido Politika duke atu halo diskusaun ba lei refere. Se tinan 2017 Deputadu sira la konsege aprova lei tolu (3) ne’e sai kestaun ba povu rai ida ne’e atu kestiona produtividade husi terseiru legislatura durante tina lima la realiza sira nia promesa iha kampanye katak se hili ami, ami sei tau prioridade ba hadia no aprova lei rejimi titularidade soin imoveis, maibe depois hetan tihan puder laiha seriedade ho tempu ne’ebe iha atu aslera lei tolu(3) ne’e ho rajaun maka okupadu.
Tamba sa mak deputadu sira la fo prioridade ba finaliza lei 3 ne’e? maske Quinto legislatura hahu ona iha fulan setembro 2016, maibe laiha serteza atu Deputadu sira prioritiza hodi finaliza pakote lei tolu ne’e, rajaun fundamentu 4 husi la finaliza lei tolu ne’e mak hanesan; Primeiru Deputadu sira laiha sensibilidade ba problema social mak komunidade infrenta relasiona ho rai no hela fatin, na realidade komunidade moris iha ambiente inserteza ba rai mak agora sira pose, seidauk hetan rekonhesimentu tuir lei, instituisaun justisa lori kodigu sivil hodi halo desizaun ba disputa rai no hela fatin, ikus mai komunidade lubuk iha Dili laran tenki lakon direitu ba uma hela fatin hodi ba hela iha mini kampo futebol iha Komoro besik ponti CPLP, maibe deputadu sira tun sae virdu metin la prokupa komunidade hirak ne’e nia moris no Deputadu balun hasai opiniaun iha media social katak komunidade sira ne’e mak sala. Rajaun segundu Konflito de intrese, Deputadu balun iha konflito de intrese, wainhira lei ne’e aprova, sira bele lakon direitu, ezemplu konkreta diskusaun komisaun A nian ba lei rejimi definisaun tutularidade soin imoveis artigu 11, pose iha kazu dominiu ancestral, Deputadu balun ne’ebe mai husi kor liurai tenki halo proposta hodi elimina tiha artigu ne’e tamba artigu ne’e karik aprova, bele prejudika deputadu ne’ebe liurai oan, sira sei lakon rai barak ne’ebe uluk sira nia avon sira uza komunidade bai-bain hodi jere rai ne’e no nia rendimentu husi produsaun benefisia deit liurai. Rajaun seluk mak liurai balun nia rai agora dadaun komunidade bai-bain mak pose hela, signifika sira hakarak hasai tiha artigu 11 atu lei ne’e bele fo biban ba liurai sira atu foti fila fali rai mak komunidade agora pose hela. Rajaun Terseiru lei ne’e bele sai materia ba kampaña. Eleisaun parlamentar ne’ebe sei akontese iha tinan 2017, se wainhira lei ne’e la aprova, sai materia ba partido politikus sira, atu julga malu ou dun malu iha kampaña, entre partido sira mak iha asentu iha Parlamentu Nasional ho partido ki’ik sira ne’ebe balun foin moris no balun eziste ona iha tinan 2012 maibe la hetan votus, lei ne’e bele sai materia ida atu infeita kampaña eleisaun rua ne’e sai furak nune bele manan votus konfiansa husi komunidade. Rajaun ba dala hat mak, Deputadu laiha disiplina ho tempu, tuir observasaun nota katak, maske horas de trabalho normalmente horas 8 pur dia mas na realidade Deputadu sira la servisu tuir horas bazeia ba observasaun direita iha Parlamentu Nasional durante prosesu diskusaun lei rejimi definisaun titularidade soin imoveis observa katak dalaruma iha ona avizu husi sekertariadu komisaun A katak diskusaun hahu tuku 9, maibe wainhira horas nia ponteru baku ba iha numeru sia(9), seidauk iha Deputadu sira mak kompletu atu hahu diskusaun, dalaruma to’o tuku sanulu tan maibe deputadu seidauk mai kompletu, pior liu tan diskusaun hahu tarde no hotu sedu, simples deit atu dehan rajaun ba ema nasaun seluk atu dehan ita nia instituisaun Estadu sira sei frajil hela tamba deit ema sira ne’ebe servisu iha instituisaun soberanu hanesan Parlamentu Nasional la hatudu ezemplu diak, situasaun hirak ne’e hatudu katak Deputadu sira indisiplina iha tempu ou la respeita tempu, nune fo implikasaun ba iha diskusaun pakote lei rejimi definisaun titularidade soin imoveis, eis propriasaun no baze ordenamentu territoriu labele finaliza.
Impaktu hosi absensia lei 3 ne’e ba komunidade
Se wainhira la aprova lei rejimi definisaun titularidade soin imoveis, mak sei fo impaktu ba konflito no violensia vertikal no horijontal sei sae makas tamba laiha lei atu rejolve situasaun konflito sobre direitu atu hetan titlu ba soin inoveis ne’ebe nudar konsekuensia husi kolonializmu Portugues no okupasaun Indonesia husik hela. Situsaun violasaun direitus humanus sei aumenta tamba guvernu liu husi DNTP sei halo eviksaun ba fatin sira ne’ebe komunidade hela ba ho rajaun utilidade publiku.Sei hamosu gap entre ema kiak no ema riku iha sosiedade, ema ne’ebe iha puder ekonomia(osan) sei uza maneira oi-oin atu assesu ba rai no ema ne’ebe laiha puder ekonomia tenki lakon direitu ba rai no hela fatin, tamba entre guvernu ho ema mak iha puder ekonomia mai ho rajaun ida deit katak uza rai ba utilidade publiku ou bein comum.Nafatin kria oportunidade ba ema ne’ebe rai barak, atu fan rai,fo aluga rai ho maneira mafe nune bele hariku a’an.
Estadu RDTL sei konsidera nudar Estadu e’ebe komete violasaun Direitus humanus, se wainhira laiha lei eispropriasaun no kapitlu VIII despeju administrativa, Deputadu sira la hatama fali nudar pakote husi lei rejimi definisaun titularidade soin imoveis. Maske konstituisaun RDTL artigu 54 alinea 3 defini klaru konaba indeminizasaun justu se wainhira Estadu foti propiedade komunidade ba bein komum no artigu 58 konaba uma hela fatin ne’ebe adekuadu, maibe realidade iha implementasaun mosu oin seluk, akontese iha Suai,Oequse hatudu Estadu la kumpri prinsipiu konstituisaun artigu 54 no 58. Entidade estadu sempre dun komunidade la kontribui ba prosesu dezenvolvimentu, mosu pro no kontra entre Deputadu sira konaba situasaun indeminizasaun iha Suai, mosu promesa uma troka uma iha Oequse, situasaun hirak ne’e akontese tamba sa? Se mak komete erru hirak ne’e no se mak iha papel atu fo solusaun ba situasaun hirak ne’e? Estadu nia orgaun ezekutador(guvernu) halo deklarasaun iha municipio ba municipio katak Estadu atu halo dezenvolvimentu maibe fatin laiha, tamba sa fatin laiha,fatin laiha tamba laiha lei eispropriasaun atu sai gui ba Estadu.
Timor Leste nia prosesu dezenvovimentu sai sabraut tamba laiha lei atu define konaba area ida ne’ebe mak serve ba sidade industria, area turizmu, area protejidu no area kultivasaun. Laiha lei baze ordenamentu nia rejultadu maka Timor leste nia sidade sai sidade rungu raga. Area ne’ebe Estadu rasik deklara katak sai area protejidu, Estadu rasik fo autorizasaun ba kompania halo negosiu ho rajaun investimentu hodi kria kampo de trabalho, zona ne’ebe sai fantastiku atu Estadu bele investe sai fatin ba atria turista, komunidade utiliza ba halo uma hela fatin, tasi ibun sira sai sabraut tamba Estadu mak autoriza kompania sira loke hotel, Bar no seluk tan, costa sul ne’ebe sai baze ba produz aihan, Estadu investe fali ba auto Estrada, area ne’ebe potensia ba produsaun kafe, Estadu laiha seriedade atu investe hodi hasae produsaun, hirak ne’e hotu hatudu imagen Estadu ida ne’ebe la kumpriede nia dever iha kontekstu kaer ukun ka regulador. (**)